Nevoile persoanelor fără adăpost
Persoanele fără adăpost sunt considerate o categorie vulnerabilă a societății. De sprijinirea lor este responsabil pe cale legală statul prin autoritățile și asociațiile de la nivel local, iar, pe cale morală, fiecare dintre noi.
Poate că marea majoritate a persoanelor s-au oprit cel puțin o dată pentru a oferi un minimum de ajutor acestor persoane. Empatia și umanitatea sunt principalele trăsături ale firii umane care, uneori, aproape ne obligă să întindem o mână de ajutor celor mai puțin privilegiați decât noi.
Persoanele fără adăpost sunt cunoscute și sub denumirea de „oameni ai străzii” sau, mai curând, „homeless”. V-ați întrebat vreodată care sunt principalele nevoi ale persoanelor fără adăpost? Cine le poate acoperi și prin ce mod?
Piramida nevoilor este similară și în cazul acestei categorii de persoane, precum și în cazul celorlalte persoane. Ceea ce reprezintă cu adevărat o problemă atunci când vorbim despre persoanele fără adăpost este că baza piramidei nu este una stabilă.
Pornind de la ceea ce este în mod vădit o nevoie a lor, după cum le spune și denumirea, adăpostul și siguranța acestuia lipsesc cu desăvârșire. Lipsa unei locuințe personale, a acelui loc pe care să îl denumească „acasă” este principalul motiv al numelui pe care această categorie de persoane îl poartă.
Atunci cand temperaturile în termometru încep să scadă până la îngheț, lucrurile se complică și mai mult. Pentru protecția acestora în momentele cele mai dificile există centre special create pentru persoane fără adăpost. În aceste locuri, persoanele vor primi mâncare caldă și asistență medicală de specialitate.
Unde pot fi îndrumate persoanele fără adăpost?
De cele mai multe ori, atunci când ne dorim să oferim un ajutor persoanelor fără adăpost alegem partea materială. Acest tip de sprijin este unul minim, pe o perioada scurtă de timp. În realitate, ceea ce au nevoie într-o mai mare măsură este ajutorul pe termen lung. Îndrumarea persoanelor fără adăpost către instituții, centre sau asociații poate fi un sfat care să le schimbe viața:
- Adăposturile de noapte
Pentru început, trebuie să îi îndrumăm spre locurile care le vor satisface nevoile cele mai urgente. Adăposturile de noapte sunt special create pentru a ajuta oamenii străzii să depășească nopțile cu temperaturi scăzute. În perioada declarată ca fiind sezon rece, între 15 octombrie și 14 aprilie, persoanele fără adăpost nu mai necesita un contract de servicii sociale, acestea fiind primite în regim de urgență.
- Centrele de zi
În cadrul centrelor de zi create special pentru persoanele fără adăpost se promovează modalități de îmbunătățire a vieții. În astfel de locuri, această categorie de persoane va afla cum poate deveni independentă și cum își poate crea un stil de viață decent.
Informarea și suportul moral pentru dezvoltare personală sunt cuvintele care descriu cel mai bine activitățile din aceste centre. Personalul de specialitate, format din consilieri, formatori și psihologi sunt pregătiți să ofere cele mai bune sfaturi pentru ca persoanele fără adăpost să își depășească condiția.
- Cantine
În baza unor condiții îndeplinite și a unei solicitări, persoanele fără adăpost pot beneficia de avantajele oferite de cantinele sociale. De luni până vineri, persoanele fără adăpost pot beneficia de o masă caldă în mod gratuit, iar pentru weekend vor primi hrană rece.
Chiar dacă nu au un stil de viață sănătos, aceste persoane au dreptul la o masă caldă. În cantine, mesele nu sunt doar gustoase, ci sunt și atent selecționate astfel încât persoanele care beneficiază de aceste produse să se bucure de toți nutrienții și vitaminele necesare.
- Centrele rezidențiale
Acest tip de centre este creat pentru a găzdui persoane fără adăpost pe o perioadă determinată, de maximum doi ani. Centrele rezidențiale oferă servicii sociale integrate pentru că, pe lângă cazare, acestea oferă și hrană și servicii de consiliere psihologică și asistență medicală.
Persoanele fără adăpost – o responsabilitate a societății
Unele persoane consideră că atât timp cât există persoane care nu dispun nici măcar de un adăpost deasupra capului, societatea a eșuat. Pentru a realiza un echilibru, în orice comunitate se urmărește sprijinirea categoriilor vulnerabile pentru a le oferi șanse de reușită.
Centrele rezidențiale pentru persoanele fără adăpost, centrele de zi și adăposturile de noapte sunt dovezile evidente ale faptului ca aceasta categorie ne vizează pe toți. Există, desigur, și persoane care refuză categoric sprijinul autorităților sau a celor din jur.
În astfel de situații, se intervine în măsura în care persoana în cauză permite. Specialiștii trimiși pe teren atunci când temperaturile devin îngrijorător de scăzute pot doar să ofere pături, saci de dormit sau un ceai cald atunci când se lovesc de un refuz.