Care sunt elementele componente ale unor aparate de masura si cum se clasifica acestea

Aparatele de masura sunt dispozitive care afiseaza valoarea unei marimi intr-o forma care poate fi interpretata de un operator: prin deplasarea unui indicator pe o scala, printr-un grafic sau printr-un afisaj format din cifre.

Aparatele de masura au mai multe elemente componente:

– dispozitivul de masurat reprezinta ansamblul partilor componente care produc miscarea sistemului, a carui deplasare depinde de marimea de masurat;

– elementele de prelucrare a semnalelor sunt accesorii sau componente care produc modificarea semnalelor (ca marime, forma, faza) sau realizeaza diferite operatii matematice asupra semnalelor (adunare, scadere, inmultire, impartire, derivare, integrare, logaritmare), in scopul adaptarii lor la aparatele de masura utilizate;

– traductorul reprezinta elementul de intrare in lantul de masurare, care transforma marimea de masurat intr-o marime electrica, adecvata schemei functionale sau instalatiei de masurat respective;

– elementele de referinta sunt componente care furnizeaza marimi cu parametri care au valoare cunoscuta cu precizie (curent, tensiune, rezistenta, capacitate etc), utilizate in aparate de masura bazate pe metode de compensatie sau de punte;

– elementele auxiliare sunt componente care participa la realizarea si functionarea corecta a aparatului: surse de alimentare, elemente de protejare impotriva factorilor perturbatori (temperatura, campuri electromagnetice, umiditate, vibratii), elemente de fixare si consolidare a partilor componente, elemente de conectare etc.

Aparatele de masura se impart in mai multe categorii, in functie de criteriul folosit pentru clasificarea acestora:

1) Dupa tehnologia folosita, aparatele de masura pot fi analogice si digitale.

2) Dupa marimea electrica masurata, exista voltmetre, ampermetre, ohmmetre, wattmetre, frecventmetre, contoare, galvanometre etc.

3) Dupa principiul de functionare, aparatele de masura pot fi electromagnetice, feromagnetice, electrodinamice, de inductie, termice, electrostatice, cu vibratii, magnetoelectrice cu redresoare, magnetoelectrice cu termoelemente etc.

4) Dupa constructie, exista aparate de masura pentru obtinerea unei singure interactiuni (simple) si pentru producerea a doua interactiuni (spre exemplu logometrul, care masoara raportul dintre doua marimi electrice).

5) Dupa caracterul masurarii in timp, exista:

– metode de masurare statice, care se efectueaza asupra unor marimi de regim permanent, de valoare constanta;

– metode de masurare dinamice, efectuate asupra unor marimi variabile, care necesita aparate de masura cu un timp de raspuns mic;

– metode de masurare statistice, care se efectueaza asupra unor marimi cu caracter aleatoriu sau cu variatie imprevizibila in timp.

6) Dupa modul de obtinere a rezultatelor masurarii, exista:

– metode de masurare directe, prin care valoarea unei marimi se obtine direct, fara calcule suplimentare (spre exemplu masurarea temperaturii cu un termometru);

– metode de masurare indirecte, prin care valoarea unei marimi se obtine prin masurarea directa a altor marimi legate de aceasta (spre exemplu densitatea unui corp se stabileste prin masurarea masei si a volumului sau, apoi aplicand formula densitate = masa / volum);

– metode de masurare combinate (spre exemplu stabilirea masei fiecarei greutati in parte, cand sunt cunoscute masa uneia dintre ele si rezultatele compararii diferitelor combinatii de greutati).

Lasă un răspuns